chimie.napolitane.apus.

O alta zi cu Sunny. De data asta alt decor, alta atmosfera , alte teme de ''dezbatut''. Daca pot zice dezbatut. Defapt scopul a fost: sa ma lumineze pe mine , sa ma ajute sa descifrez hieroglifele scrijelite in caietu meu ''minunat'' de chimie.
Dar panaaaaaaa sa ne apucam totusi de Chimieee, a trecut mult timp. Bine nu preaa mult.Doar vreo ora si ceva.
Apus.Napolitane.Inghetata .Suc de visine.


Intr`un final , am reusit sa fac un efort teribil si sa deschid si caietu de chimie.Atom.Valente.Electroni.Protoni. Oh doamne ! Mie sincer nu prea imi place chimia.Sau poate e de la faptu` ca nu am prins`o de la inceput?!Hmmm....buna scuza .Prefer sa aberez pe diferite teme`n ora de romana decat sa`mi termin neuronii [saraci si ei traumatizati] cu probleme care nici nu stiu sa le scriu datele.
Insaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ...totul are un sfarsit [din fericire chinul a fost chiar suportabil ...P.s.Thnks Sunny] .Si uite asa s-o terminat cu chimiaaa pe ziua respectiva.

In the end .....am devorat placinta de dovleac..[s-o terminat ..nu mai aam...veniti de craciun daca va e pofta] si chec .....si am ras ....si ...si o venit seara si Sunny o trebuit sa pleceeeeeeeeeeeee..............................................................................

soare.aer.beton.

Daca plangi pentru ca a apus soarele, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele....



Soarele se inneaca in spatele blocurilor, se cufunda in masa de ciment ....dar la mare?!
La mare se mai sugruma de firele electrice ce atarna ca niste liane ?
La mare se mai loveste de zgomot,aglomeratie,urlete,claxoane?
La mare mai este silit sa lumineze gunoaie , mizerie, ipocrizie?

La mare....El renaste, se metamorfozeaza , se purifica de toata rautatea si invidia care a vazut-o in oras.

La mare .....invie si moare in nesfarsitul albastru verzui

....ahm! mi`e rau dor de mare .

17.10.2009

o fost faina ziua aia...e genu ala de zii cand nu e nici prea frig nici prea cald....cand nu e soare, dar e o caldura specifica`n aer...cand simti cum mai aluneca cate o picatura pe obraz...cand fiecare loc e incarcat de magie....
sincer?! as mai vrea sa repet de 10000000000000 de ori .... atunci cand asteptam troleu cu un pahar de cafea aburinda...si cand mada si`a amestecat cafeaua cu o crenguta....si cand dezbateam teme''filozofice''in troleu ...si mai vorbeam si tare...si atunci cand radeam de faptu ca ea s`o speriat d catelu ala malefic...si ....as putea sa continui pana dimineata

abur si fum

de data asta .....nu mai e noapte...nu mai e intuneric...dar e tot toamna. parca e mai toamna ca niciodata, e mai pustiu , mai rece si mai solitar cum n`a mai fost de mult ...mult timp.
vesnica cana de ceai de caramel..un vestigiu din anii trecuti , un vestigiu al copilarie..si niste betisoare parfumate. Daca as face abstractie de tot din jurul meu...si ar ramane doar betisoarele si peisajul funerar de afara..daca totul ar disparea innecat in fum ..poate ar fi mai bine.
dar totusi ...totusi nimic nu s`a schimbat. acceasi pereti roz si albastri..aceelasi covor crem...acelasi pat.si am certitudinea ca nici nu se va schimba nimic.
vazand cu ochii toamna intra in moarte clinica ...moare cu fiecare clipa care trece, devine mai rece si mai aspra ...daca pot sa fac o paralela intre ea si om...are aproximativ aceeleasi insusiri . si omul devine rece , cenusiu odata cu moartea propriului corp. dar el nu se trezeste peste un an ...teoretic nu se mai trezeste niciodata.
practic...el nu moare , el ca esenta , ca spirit nu se stinge niciodata. Doar partea carnala, umbra lui trece in lumea cealalta. exista ipoteze si ipoteze. speculatii, pareri pro si contra asupra problemei despre asa numita''viata dupa moarte''.
mi se pare o chestie absolut idioata sa nu crezi in asa ceva. pana la urma toate povestiile cu reincarnarea , cu spirite blocate intre lumi au o parte de adevar.
daca te limitezi spiritual efectiv sa crezi doar in ce zice cel din biserica ...daca crezi orbeste doar in aia...esti un incuiat.
de ce nu se mai crede in magie?in miracole?in spirite?de ce cand se aude despre cuvantul ''spirit'' toata lumea se gandeste la fantome si filme de groaza ?
ar trebui ca fiecare sa nu`si mai insuseasca doar o anumita credinta, cult. sa invete sa preia ce e mai bun si sa nu trateze pe cei care nu sunt ''ca el'' ca pe niste ciudati doar ca sunt altfel.
habar nam de ce am zis asta..de ce mam apucat eu de filozofat...
pana la urma fiecare e liber sa faca ce vrea ....pana in''momentul fina''....

nopti de toamna ....

inca o noapte dinaia petrecuta cu ochii in monitorul laptopului...dar atmosfera, nimic nu mai e ca asta vara cand stiai ca te asteapta o zi d pierdut timpu p unde nimereai...
a venit toamna ....cum zicea odata bacovia intr`o poezie ''E-o toamna, ca întotdeauna, cînd totul geme, frumos si inert''.
mie personal imi place toamna. nu stiu exact de ce, cum, in ce fel as putea sa explic asta, dar toamna mi se pare cel mai genial anotimp. sentimentul care`l ai cand te plimbi intr`o zi mohorata cu castile in urechi , sau cand dupa muuulte zile de frig si ploaie apare macar si pt putin timp soarele e ceva mult prea fain sa fie descris in 2,4,6 cuvinte.
habar nu am de ce am vrut sa scriu despre asta acum , la ora asta hmm [00.13] , dar pana la urma totu are un motiv right?!
toamna imi aduce aminte si de copilarie , de casa bunicilor ....cand stateam cu nasu lipit de geam si ma uitam la picaturile de ploaie care desenau chestii mistice pe geam...cand bunica imi aducea ceai de fructe de padure cu lamaie si miere la tv...
mirosul marii care invada curtea imediat dupa ploaie .....
momentele cand ma trezeam dimineata si ieseam imediat afara sa vad cum e vremea...racoarea aia care ma trezea instantaneu ...si mirosul de ceai din bucatarie...
exact...sunt lucruri , sunt momente, clipe, ce le voi purta cu mine tot restul vietii...
pentru ca ...cea mai mare parte a copilariei mi`am petrecut`o la bunici..pentru ca acolo totul este plin de semnificatii, pentru ca....
recunosc..imi e cumplit de dor de vara..de dormitul pana tarziu si de caldura aia sufocanta care imi va lipsi cumplit la iarna ....dar nimic nu se compara cu o zi racoroasa de toamna ..cand nu e nici cald nici frig...cand..
in fine...e deja tarziu...

deja vu....

o cana de ceai de caramel...un album ticsit cu amintiri ....si tu.
ridici usor prima coperta, cartonul galben mirosind a vechi , a ceva de mult apus.
si da ...uite..esti tu cand erai doar un copil.primi pasii, primele cuvinte....
te gandesti oare cand a trecut timpul si te invadeaza ideea ca ...odata,candva vei muri si realizezi ca trebuie sa inveti sa nu mai regreti nimic ....sa te bucuri de ce ai ca si cum ar fii ultimele clipe.
dai paginile pana ajungi la pozele...de la primele serbari la gradinita, dupaia scoala...
deodata un zgomot te extrage din avalansa asta de amintiri....a inceput sa ploua, dar pana si ploaia te aruca in alta furtuna de sentimente....
iti aduci aminte de momentele cand alergai in ploaie,ca o incercare de scapare din rutina...dar acum de ce nu mai faci asta?exact..ai crescut
primu gand e ''o sa racesc ce naiba...''.....''hainele o sa mi se faca varza''....dar acum cativa multi ani nici macar nu`ti trecea prin cap ca ai putea raci...te credeai invincibil exact la fel ca super eroii din desenele animate ....
acum crezi ca dak te`ar vedea cineva alergand prin ploaie te`ar judeca ..dar te`ar judeca gresit pentru ca si el ar vrea sa aiba tupeu tau ..si lui ii este frica de o eventuala judecata ....
picaturile biciuiesc geamurile...aaaah e si frig..da`...ploaie rece de inceput de toamna
si stand asa ...pana la urma renunti la prejudecati, la convingeri false ,la tot...
iesi afara...da..fara hanorac ..doar tricou si pantaloni...
si incepi sa alergi
te simti iar ca in copilarie nu?!
cand universul era locul tau de joaca ....
picaturile nu te mai biciuiesc cum faceau pana acum...doar se unesc cu trupul ,mintea,sufletul tau creand iar copilul care ai crezut ca a disparut cu trecerea timpului....
vantul alearga si el cu tine , un maraton al intoarcerii in timp, un maraton al amintirilor...
si il vezi.exact.
omul de care iti era frica ca te va judeca..se uita ciudat la tine de sub palaria lui neagra , umbrela care probabil crede ca`l apara de ploaie...defapt il apara sa`si retraiasca momentele de libertate supreme ....
dar il ignori, il ignori ca si atunci cand erai copil si o ignorai pe bunica care te chema disperata sa intri in casa ca vei raci...
si ce daca racesti?exista pastile...
insa nu exista pastile pentru a te trata de faptul ca ai devenit un robot al sistemului si uiti sa`ti traiesti viata...
dintr`odata ca un deja vu uiti ca esti adult ,uiti ca ai probleme zilnice ...si esti iar copil ....
insa ploaia s`a oprit. si atunci s`a oprit si maratonul amintirilor.
revii la viata ta ,viata de zi cu zi
dar iti promiti ca odata cu prima ploaie te vei reintoarce in copilarie, acolo unde toate visele deveneau posibile....

vreau inapoi aia 4 ani...

o trecut vacanta...damn!cum au trecut 3 luni....
inca mi`e dor de generala...serios..imi e cumplit de dor de toti ..incepand cu vicky si terminand cu erhan. ....
imi e dor de rasul taniei , de comentariile lui vicky , de fotbalul jucat de erhan cu dermi, de bataia cu lapte si cornuri din fiecareeeeeeee pauza , de muzica ascultata cu adi , dee...
si din cate vad....fiecarui ii lipseste asta...serios chiar a fost destul de ciudat inceputu de an cand firar toti eram intr`o continua cautare a vechiilor colegi, ceva care sa ne lege de trecut , de aia 4 ani cand eram mici si fraieri :)).
acum am inteles ce am pierdut...era inevitabil sa nu pierd asta....ce n`as da sa fim iar toti 30 de nebuni intr`o clasa.
nu contest ca noi colegii is ok, f ok...dar lipseste acel ceva. de exemplu nu o sa mai sparga nimeni icoana si s`o puna la loc fara geam:))[o fost memorabila chestia asta ] ...sau nu o sa mai rupa nimeni clanta ...
poate e mai bn asa...poate


but i miss you like hell guys !
.....................