Si m-am indragostit de rebeliunea ta si aerul de artist .
Am crezut ca pot porni iar un vartej , sa sterg tot , sa elimin neplacutul si sa creez asa cum vreau eu ..sa-mi creez ...
Dar mi-am pierdut abilitatea de a muta muntii din loc , mi s-au atrofiat toate simturile care ma conduceau spre o revolutie de sentimente .
Mi-am batut joc de prea multe inimi ca sa mai pot rupe inca una .
Poate rasul meu sau sclipirea din ochi te-au cucerit , dar nu e nevoie sa spui si tu ''adio'' ca sa ma ai .
Imi joc prea bine rolul sa ma las ranita , desi zambetul meu nu trada dezgustul care am incercat sa il ascund de tine.
Poate o sa avem parte unul de altul , atunci cand nu vor mai fi victime colaterale si cand eu voi invata ca nu trebuie sa imi asum suferintele nimanui.
M-am invinovatit degeaba pentru ca ti-am pus pe tava ce aveam eu mai bun
Asta mi-e natura . Evoluez prin prisma sentimentelor care le nasc .
Ori imi joc rolul ori ma retrag.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 ganduri:
Joacă :)
e cam cu doua fete rolul
Cu cât mai solicitant, cu atât mai atractiv.
Sper sa nu se lase prea curand cortina...
Nu vă supăraţi. Îmi daţi şi mie abilitatea asta...de mutat munţii "din loc"?
:))
Şi La Mulţi Ani Diana..
:)
Trimiteţi un comentariu